STAY

|
Nu stiu ce-i cu mine...sunt treaz. E ora 1:55 si sunt lucid, constient de tot ceea ce ma inconjoara. Nu credeam ca un film vazut nu chiar de la inceput imi poate zgudui din temelii tot ceea ce credeam eu despre film. Aparent fara interes am inceput sa urmaresc cadru cu cadru, dialog cu dialog. Era perfect, scos din cutie, aproape fiecare cadrul putea fi extras din film si parea fotografie de arta instantaneu...constructie - deconstructie, tristete, iubire, durere, blestem, agonie, nebunie - toate expuse in imagini coerente si incoerente ce parca imi scanau subconstientul sau poate se apropiau de ceea ce speram eu ca inseamna (ignorantul de mine).

It would be cruel to reveal anything about the story before seeing this film because most of the enjoyment is learning which path the story will choose.

...however, it's the path that leads to the end that makes the time enjoyable.


Nu-mi revin din starea de soc. STAY ... o invitatie/un indemn/o rugaminte de a rezista indiferent de circumstante. Ceva din tine insista sa fie transmis mai departe altora asemeni tie. Scenariul e genial ... depaseste The Butterfly Effect, Memento, Requiem for a Dream, fiind oarecum similar cu Eternal Sunshine of the Spotless Mind. Spun oarecum similar pentru ca subiectul tratat de cele doua filme este diferit - eterna cautare a iubirii cu incercarea de a ocoli inevitabilul - STAY- si totusi in ambele filme iubirea este punctul de referinta intre rational si irational.

Merita vazut






0 comentarii: